Get our FREE Workout App!

Mănâncă Mai Puține Calorii Fără să le Numeri

Zilele trecute am vorbit cu un client pe Skype și mi-a spus că momentan e foarte ocupat cu serviciul și nu mai poate număra caloriile ca de obicei. Mi-am dat seama că mai mulți oameni probabil se confruntă cu problema asta. Așa că am scris un scurt ebook din care vei afla un sistem simplu prin care să-ți reduci consumul de calorii fără să trebuiască să le numeri. Poți descărca gratuit PDF-ul ca să-l citești când ai timp:deficit indirect poza

Click aici ca să descarci ebook-ul gratuit.

Dacă nu citit încă Estimarea și Numărarea Caloriilor îți recomand să începi cu acel ebook. Acolo vei învăța bazele nutriției, cauzele pentru care slăbești sau te îngrași și care sunt alimentele bune sau rele pentru slăbit. Apoi cu acele cunoștințe în minte, vei înțelege mult mai clar ce vorbim în continuare.

Dacă ești gata, hai să începem!

Introducere

În mod normal un plan de alimentație pentru slăbit are următoarea ierarhie a importanței:

  1. Respectarea numerelor totale de kcal și macro-nutrienți => Slăbit grăsime
  2. Alegerile alimentale – pentru sațietate și sănătate
  3. Structura dietei – pentru a se potrivi cu stilul de viață al persoanei și a fi ușor de ținut

Numărarea caloriilor e cel mai sigur mod de a slăbi pentru că e foarte predictibil. Oricine poate număra caloriile și macro-nutrienții pe care-i mănâncă îi recomand să o facă. Nu numai că e cel mai eficient mod de a-ți schimba corpul, dar e o aptitudine care o să-ți permită să-ți controlezi greutatea toată viața.

În general dacă se respectă punctul 1, punctele 2 și 3 se rezolvă de la sine. Știind care e bugetul lor de calorii zilnic oamenii încep să aleagă singuri mâncărurile care le aduc cea mai mare satisfacție găsind un echilibru între sațietate și gust. La fel se întâmplă și cu structura dietei. Ei aleg să mănânce la orele care se potrivesc cu stilul lor de viață și la care li se face foame. Practic rolul punctelor 2 și 3 e acela de a face respectarea punctului 1 cât mai ușoară.

Totuși, atunci când număratul de kcal nu e opțiune (din lipsă de timp, când ești în concediu, etc.) alegerile alimentare și structura dietei trec pe primele locuri ca importanță. Acestea trebuie manipulate în așa fel încât să producă ele un deficit de calorii în mod indirect. Ierarhia importanței arată așa acum:

  1. Alegerile alimentare
  2. Structura dietei
    => Deficit caloric => Slăbit Grăsime

Asta e premisa din spatele oricărei diete de slăbit celebre. Cum oamenii în general nu vor să-și numere caloriile în mod direct, autorii le dau un set de reguli care urmate îi forțează să mănâncă mai puține calorii decât de obicei în mod indirect.

Cele mai întâlnite reguli sunt cele care restricționează alegerile alimentare. Dieta Atkins, Dukan, Paleo, etc. au succes pentru că restricționează alimentele pe care oamenii le mănâncă de obicei prea mult. Când n-ai voie carbohidrați, nici un fel de mâncare procesată ci doar proteine și legume inevitabil mănânci un deficit de calorii.

Alte diete precum Eat Stop Eat, The 8 Hour Diet, nu mânca seara, mănâncă des și puțin, etc. schimbă structura dietei (modul cum oamenii mănâncă de-a lungul zilei) în așa fel încât să mănânce mai puțin.

Ceva de genul ăsta vom face și noi. Vom umbla la alegerile alimentare și la structură în așa fel încât să te facem pe tine să mănânci mai puțin în mod indirect.

Alegerile alimentare vor fi acum mult mai stricte, pentru că nu mai urmărești cantitățile. Dacă înainte puteai să incluzi două felii de pizza sau ceva dulce într-o zi pentru că le puteai include în macro-nutrienți, acum nu mai ști exact cât mănânci și ar fi o idee mai bună să eviți și/sau să reduci consumul de mâncăruri de genul ăsta. Scopul principal acum devine alegerea acelor alimente care aduc cea mai mare sațietate (cantitate și volum) pentru numărul de calorii.

Structura dietei devine și ea mai strictă tot pentru a minimiza consumul de calorii și a maximiza sațietatea. O bună idee e să mănânci mesele principale aproximativ așa cum mâncai de obicei dar să eviți gustările neplanificate pentru că acum nu le mai poți include în numere. Mănânci în așa fel încât să fie cât mai improbabil să fii nevoit sau să-ți vină să mănânci prea mult.

Bun, acuma că am pus bazele și ai văzut în mare care e planul, hai să vedem câteva strategii prin care să schimbăm alegerile alimentare și structura dietei în favoarea noastră.

1. Mănâncă doar câteva alimente în fiecare zi

Alege 4-5 surse slabe de proteine care-ți plac mult, 3-4 surse de carbohidrați care-ți plac (și sunt sățioase) și mănâncă diverse combinații dintre ele în fiecare zi. Adaugă la astea o varitate largă de legume și ca grăsimi doar puțin unt și ulei dacă e nevoie (ar trebui adăugate grăsimi doar dacă sursele de proteine sunt foarte slabe).

Poți să alegi ce vrei dar recomandările mele ar fi următoarele:

Surse de proteine: Piept de pui, Pulpe de pui, Ouă, Cotlet de Porc, Ton conservă suc propriu, urdă

Surse de carbohidrați: Cartofi, Legume congelate, Mazăre, Orez cu legume, Pâine integrală bogată în proteine (spre exemplu este o pâine epică de la Vel Pitar se cheamă Grâu Înterg)

Legume: Legume proaspete de orice fel, legume congelate, morcovi, varză, broccoli
(Fasolea nu se încadrează la legume, și-ți recomand să eviți sfecla)

Grăsimi: Unt, ulei (când e nevoie)

Dacă mănânci moderat, alimentele astea aproape că-ți asigură deficitul caloric fără efort. Sunt sățioase, bogate în micro-nutrienți și e greu să mănânci din greșeală prea mult. Le poți găti în o grămadă de feluri ca să nu te plictisești. Personal îmi fac mâncărea cât mai plictisitoare când vreau să mănânc puțin, spre exemplu pui și cartofi la cuptor – ca să mă satur repede.

Ce să eviți: uleiul (atât la gătit cât și produsele prăjite în ulei), sursele de proteine grase (mezeluri, conserve, carne grasă, brânzeturi), surse concentrate de carbohidrați (siropuri, dulciuri, produse de patiserie, chestii de ronțăit, paste), gustări care conțin grăsimi: semințe sau nuci de orice fel, dulciuri, produse de patiserie.
Nu zic că nu mai poți mânca dinastea deloc. Dar trebuie să fii sigur că mai ai calorii pentru ele.

Tema principală a alegerilor alimentare e evitarea grăsimilor. Motivul e pentru că grăsimile sunt cel mai greu de detectat în mâncare, cel mai bogate în calorii și cel mai ușor de mâncat. E destul de greu să mănânci prea mult doar din proteine și carbohidrați naturali. Ăsta e scopul nostru.

2. Mănâncă proteine slabe și legume la fiecare masă (las-o moale cu carbohidrații și grăsimile)

O bună strategie pentru sațietate maximă e să mănânci 50-70g de proteine slabe la fiecare masă (30-40g pentru fete). Carnea slabă precum pieptul de pui sau pulpele ar fi cea mai bună alegere. Alte alegeri bune sunt conservele de ton, brânza degresată sau omleta făcută cu multe albușuri de ou (2-3 ouă întregi, 7-8 albușuri).

La fiecare masă include și cel puțin două căni de legume de orice fel.

Carbohidrații nu ar trebui să depășească proteinele în nici o masă iar grăsimile incluse doar pentru gust.

3. Aproximează vizual cantitățile

Când mănânci doar câteva alimente în fiecare zi înveți destul de repede să aproximezi vizual cât mănânci.

Un ghid pe care eu îl folosesc e următorul:

  • Carne gătită (pasăre, porc, vită, pește, etc.) de mărimea unui smartphone = 25 de grame de proteine (grăsimile conținute diferă în funcție de tipul de carne).
  • Un ou = 5 grame proteine, 5 grame grăsimi
  • Un fruct (sau o cană de fructe mici) = 20 grame carbohidrați
  • Cartofi de mărimea unui pumn strâns = 40 grame carbohidrați
  • O cană de orez gătit = 50 grame de carbohidrați
  • O felie de pâine medie = 15-20 grame de carbohidrați
  • O felie de Vel Pitar Grâu Întreg (numită și pâinea zeilor) = 6g proteine, 9g carbohidrați
  • 500 de grame de legume = 25 grame de carbohidrați
  • o lingură de ulei = 10-15 grame de grăsimi
  • o lingură de unt = 8 grame de grăsimi

Vezi și pe video cum arată cantitățile astea.

4. Gătește doar cât ai să mănânci & Mănâncă din farfurii mici

Gătește doar cât ai nevoie

Recent am citit cartea Mindless Eating scrisă de dr. Brian Wansink. În cartea asta dr. Wansink ne arată rezultatele a sute de studii făcute pe modul cum oamenii mănâncă și ne arată câteva metode prin care să mâncăm mai puțin inconștient (mindless).

Unul dintre studiile sale a demonstrat ceva foarte interesant: oamenii mănâncă întotdeauna mai mult dintr-un recipient mare decât dintr-unul mai mic. Când subiecții erau rugați să se servească dintr-un bol mare de popcorn, întotdeauna luau cu 20-30% mai mult decât cei care aveau un bol ceva mai mic.

Au făcut același experiment cu bomboane M&M în timpul unui film. Cei care au primit o pungă mare au mâncat în medie cu 60 de bomboane mai mult decât cei cu două pungi mici (dar aceeași cantitate).

Aceiași cercetători au repetat apoi experimentul cu înghețată. Fiecare subiect putea să se servească dintr-o tavă mare, oricât dorea. Cercetătorii au descoperit că și mărimea ustensilei cu care te servești afectează cât îți pui în farfurie. Dacă primeau o lingură mare, puneau mai mult. Dacă primeau un polonic, puneau și mai mult. Dacă primeau o lingură normală, puneau puțin.

Așa se întâmplă și când noi ne servim dintr-o ditamai oală de mâncare sau dintr-o tavă plină de mâncare. Cu cât este mai mult, cu atât vom lua mai mult. E natura umană. De aceea o strategie foarte bună e să gătești doar atât cât ai nevoie. În felul ăsta nu vei lua inconștient mai mult decât îți trebuie.

Mănâncă din farfurii mici

Aceeași cantitate de mâncare arată diferit în două farfurii diferite. Un polonic de cartofi piure arată mult într-o farfurie de cafea dar foarte puțin într-o farfurie de cină de sărbători. Și cel mai interesant, studiile dr. Wansink arată că aceeași cantitate de mâncare ne ține de foame în mod diferit în funcție de cât credem noi că am mâncat.

Într-un studiu când subiecții erau serviți cu un burger care abia încăpea în farfurie și dădea pe afară din șervețel majoritatea oamenilor spuneau că sunt plini după ce îl terminau. Pe de altă parte, cei care primeau același burger pe o farfurie mare, care părea foarte goală, doar câteva frunze de pătrunjel aruncate ici colo, spuneau că nu s-au prea săturat și că masa a fost destul de mică.

La fel se întâmpla și când cercetătorii scriau un număr de calorii pe eticheta unui aliment. Cercetătorii au servit mai mulți subiecți cu porții de mâncare identice (300kcal) dar unora li se spunea că au mâncat 450kcal iar altora doar 150kcal. Cei care credeau că au mâncat 450kcal au spus că masa a fost destul de sățioasă iar ceilalți au spus că masa a fost prea mică și ar mai mânca ceva.

După ce am aflat asta, mi-am dat seama cât de ușor ne putem păcăli singuri că am mâncat mult. În ultima lună am încercat și eu să mănânc din farfurii mai mici și fără îndoială face o diferență la sațietate. Am impresia că mănânc mai mult decât de obicei și mă satur mai repede. E foarte interesant. Uite schimbarea pe care am făcut-o:

mancare in doua farfurii

Obișnuiam să mănânc din farfuriile negre (care erau cât casa) dar acuma m-am schimbat pe cele albe. Uite cât de diferit arată un măr pe ele. Când umplu farfuria mică cu vârf am impresia că mănânc ca un spart, dar aceeași cantitate nu ar părea așa de mult pe farfuriile negre, de fapt cred că mi s-ar părea o masă de mărime medie.

Asta ți-aș sugera să faci și tu. Să începi să mănânci din farfurii mai mici și dacă ai, să folosești tacâmuri mai mici.

Cercetătorii au demonstrat că oamenii se simt mai sătui dacă mănâncă cu tacâmuri mai mici pentru că au impresia că mănâncă mai mult (sunt mai multe ridicări ale mâinii spre gură). Au testat asta cu tacâmuri de diferite mărimi și cu bețișoare chinezești pentru mâncat (bețișoarele evident că au câștigat că-ți ia o oră să mănânci).

5. Folosește Intermittent Fasting

Ok, acuma să vedem structura dietei.

Scopul principal al structurii dietei e să maximizeze sațietatea și să minimizeze efortul depus la bucătărie. Deși vei auzi oameni care-ți spun că nu e ok să mănânci mult la o masă sau nu e ok să mănânci seara, studiile curente ne arată că dacă controlezi totalul de calorii și macro-nutrienți consumați zilnic, modul cum împarți mâncarea într-o zi e aproape irelevant.

Totuși, din experienţa personală și a oamenilor cu care am lucrat am observat că planul cu mese mici şi dese nu e foarte bun pentru când eşti la deficit caloric. Mesele mici nu sunt îndeajuns de mari să te sature complet şi pierzi și mult timp gândindu-te la următoarea masă, pregătind mâncarea, mâncând şi curăţând. Din cauza asta, consider că o structură mult mai bună a dietei e cea cu două sau trei mese copioase pe zi, combinată cu o scurtă perioadă de fasting (nemâncat). În felul ăsta, deşi eşti la deficit caloric şi dai jos grăsime, poţi încă să mănânci mese mari (uneori foarte mari) după care te simţi sătul şi satisfăcut. Presiunea psihologică e mult mai mică.

Recomandarea mea e să sari peste micul dejun, să mănânci un prânz mediu, o cină mare și încă o gustare. (Gustarea poate fi înainte sau după cină, în funcție de când ești obișnuit să mănânci cel mai mult)

De ce sărim peste micul dejun

Sărind peste micul dejun profităm de faptul că majoritatea oamenilor nu se trezesc flămânzi și nici nu pot mânca mult dimineața și păstrăm mai multe calorii pentru a doua jumătate a zilei.

De fapt, mulți oameni (inclusiv eu) devin flămânzi dacă mănâncă dimineața. Paradoxal, la câteva ore după o gustare mică o să fim mult mai flămânzi decât dacă nu am fi mâncat nimic. Explicația științifică pentru asta ar fi că dimineața după ce n-am consumat calorii de peste 8 ore, se eliberează adrenalină și noradrenalină care inhibă senzația de foame. Ți s-a întâmplat vreodată să-ți fie foarte foame dar să nu poți mânca și apoi după 2-3 ore să descoperi că aproape nu mai simțeai senzația de foame? Probabil asta e explicația. Sărind peste micul dejun noi profităm de fenomenul ăsta intenționat.

De ce mâncăm mai mult în a doua jumătate a zilei

Mâncăm majoritatea caloriilor în a doua jumătate a zilei pentru confort și sațietate.

Majoritatea oamenilor sunt inclinați genetic dar și social să mănânce seara cel mai mult. Unii speculează că așa mâncau strămoșii noștri – pe parcursul dimineții și a zilei vânau sau adunau hrană și abia în a doua jumătate a zilei puteau mânca. De fapt, şi astăzi modul ăsta de a mânca se potriveşte cel mai bine cu stilul nostru de viaţă. Pe parcursul zilei mergem la muncă, la şcoală, suntem ocupați şi abia în a doua jumătate a zilei mâncăm o masă calumea. În plus, majoritatea dintre noi oricum nu avem timp să gătim în mijlocul zilei.

Mai mult decât atât, aproape toate evenimentele sociale unde mâncăm au loc seara – nunți, petreceri, cine în familie, ieșiri cu prietenii etc. Are sens să păstrăm o mare parte din bugetul de calorii și macro-nutrienți pentru masa de seară, nu?

Unii oameni recomandă fix inversul, adică să nu mănânci nimic după ora 6 dar planul ăsta e sortit eșecului încă de la început. De câte ori ai ieșit cu prietenii la micul la dejun sau la prânz? Dar de câte ori ai mâncat în oraș seara? Cred că o să fii de acord cu mine că dacă vrem să avem încă o viață socială, nu avem cum să ne oprim din mâncat la ora 6.

Cum să mănânci?

Modelul standard presupune împărțirea zilei în două perioade: 15-16 ore în care nu se consumă deloc calorii și 7-9 ore în care mănânci caloriile programate pe ziua respectivă. Ideal, perioada de 16 ore ar trebui să includă noaptea și orele dimineții. Astfel, după-amiaza și seara, momente de socializare și relaxare sunt petrecute în perioada în care mănânci. E mai puțin probabil să mănânci într-un cadru social dimineața decât seara.

Nu mânca vreo 4-6 ore după ce te trezești, ci bea doar o cafea neagră și multă apă. Cafeaua îți va inhiba senzația de foame pentru câteva ore iar apa îți va da o stare de bine și te va hidrata.

Apoi, la prânz mănâncă vreo 50-70g (30-40g pentru femei) de proteine animale și o porție mare de legume. De exemplu două palme de piept de pui la grătar cu o salată de roșii. Sau o omletă mare de 2-3 ouă întregi și 7-8 albușuri cu o salată. Două conserve de ton cu două felii de pâine și ceva legume.

La 4-6 PM vei mânca ori o gustare ori cea mai mare masă a zilei (în funcție de preferințe).

Gustarea ar fi ceva mic precum 2-3 ouă cu o salată sau un sandviș cu mult piept de pui sau o conservă de ton cu două felii de pâine sau vreo 300g de brânză degresată cu legume. Important e să conțină câteva zeci de grame de proteine și să fie săracă în grăsimi.

Masa mare ar conține 50-70g de proteine animale, 70-80g de carbohidrați și 20-30g de grăsimi. Asta ar putea însemna două palme de grătar de pui cu doi pumni de cartofi piure cu unt și o salată de legume. Sau 2 palme de cotlet de porc la cuptor cu o cană și jumătate de orez cu legume mexicane. Sau două pulpe de pui cu 3-4 cartofi la cuptor cu unt și o salată de legume.

La ora 7-9 PM vei mânca ori gustarea ori masa cea mare (în funcție de preferințe).

Festin Intermittent

Alți oameni care sunt natural înclinați să mănânce foarte mult la o masă pot încerca Festinul Intermitent. Asta presupune să mănânci 2 mese pe zi, un prânz ușor de vreo 50-70g de proteine cu legume și un fruct și o cină imensă care cuprinde toate caloriile rămase în ziua respectivă. Festinul de seară include vreo 100g de proteine (cum ar fi 400g de grătar de pui), 100g de carbohidrați (cum ar fi 500g de cartofi) și ceva legume. E fantastic pentru că deși ești la deficit caloric ai o masă pe zi la care literalmente mănânci cât poți. E fain în timpul zilei când deși ți-e foame ești dispus să înduri pentru că știi că te așteaptă festinul de seară.

Și asta e o opțiune pe care poți să o încerci.

Exemplu cum mâncam eu folosind strategiile astea:

Mai jos am să-ți dau câteva exemple cum mâncam eu într-o zi. Mă gândesc că te ajută să vezi cantitățile. Sincer nu știu exact câte calorii mâncam în fiecare zi dar știam că sunt în deficit caloric (aveam 77kg).

Ora 2 PM:

  • 2-3 ouă întregi și 7 albușuri
  • 2-3g de unt (cu care ungeam tigaia înainte să pun ouăle)
  • 3 felii de Vel Pitar Grâu Întreg (e o pâine integrală foarte bogată în proteine)
  • 3-4 linguri de zacuscă
  • 1 morcov sau alte legume

Ora 5 PM

Făceam un pui întreg la cuptor și pe lângă tavă puneam în cuptor și vreo 10 cartofi în coajă.

  • Mâncam o jumătate de piept de pui (făceam un pui jumate cu frate-mio. Imediat ajungem și noi ca Hugh Jackman și mâncăm o fermă.)
  • 3-4 cartofi la cuptor (de mărime medie)
  • O lingură de unt și ceva condimente pentru cartofi
  • Castraveți murați sau alte murături
  • Ketchup vreo 2 linguri

Ora 8 PM

  • Un măr mare
  • O pulpă de pui și o aripioară
  • 3-4 cartofi la cuptor (de mărime mică)
  • O lingură de unt și ceva condimente pentru cartofi
  • Castraveți murați sau alte murături
  • Ketchup vreo 2 linguri

Destul de plictisitor dar eficient. Uite alt exemplu:

Ora 2 PM

  • 2 pulpe de pui dezosate la cuptor
  • Jumătate de pungă de legume congelate fierte

Ora 5 PM

  • 3 pulpe de pui dezosate la cuptor
  • 2-3 felii de Vel Pitar sau 4 cartofi la cuptor sau fierți
  • Ceva murături, morcovi sau legume fierte

Ora 8 PM

  • Un măr mare
  • 4-5 ouă întregi
  • 2-3g unt
  • 2-3 felii de Vel Pitar
  • Ketchup

Alt exemplu:

2PM

  • 2-3 ouă întregi, 7-8 albușuri
  • 50g cașcaval
  • 2 felii de Vel Pitar
  • 3-4 linguri de zacuscă
  • Ceva legume (morcovi sau legume congelate de obicei)

5 PM

  • Două palme de cotlet de porc la cuptor
  • 3-4 cartofi la cuptor
  • o linguriță de unt, ceva condimente
  • ketchup
  • murături și/sau legume

8 PM

  • Două palme de cotlet de porc la cuptor
  • 3-4 cartofi la cuptor
  • O linguriță de unt, ceva condimente
  • Ketchup
  • Murături și/sau legume

Meniurile astea sunt cele mai simple posibil – nu prea e pusă dragoste în prepararea meselor… Dar dacă ai timp și chef poți din aceleași ingrediente să faci mâncăruri mult mai delicioase. De exemplu o dată am tăiat cotleul de porc în cubulețe, l-am amestecat cu alte cubulețe de cartofi și morcovi și le-am pus pe toate în aceeași tavă la cuptor acoperite cu folie de aluminiu. Normal că au ieșit mult mai bune dar mi-a luat jumătate de oră în plus. Câteodată fac cartofii cubulețe, îi dau printr-o lingură de ulei și condimente și îi bag la cuptor (ies mai buni ca și cartofii prăjiți). Alteori fac un sos de roșii cu carne de pui care e genial cu cartofi lângă. Posibilități sunt o grămadă.

Dezavantajele & Avantajele acestui sistem

Ca orice dietă de slăbit bazată pe reguli, dezavantajul e că nu flexibilă. Nu prea poți mânca ce vrei în fiecare zi, așa cum poți face când numeri caloriile. Trebuie să ai grijă să mănânci mâncărurile care trebuie și să le eviți pe care bogate în calorii.

Avantajul e că nu-ți ocupă foarte mult timp (nu trebuie să cântărești sau să notezi nimic) și nici nu te gândești așa de mult la mâncare. Deci când viața ta e foarte ocupată și principala ta ocupație e altceva înafară de fitness ăsta e un plan bun de urmat.

Dacă ar fi să aleg care e mai bună aș spune că depinde. Începătorii indiscutabil vor obține rezultate mai bune dacă numără și cântăresc tot ce mănâncă. Dar, cei mai avansați care au numărat caloriile timp de câteva luni și știu foarte bine ce conține mâncarea pe care o mănâncă zilnic ar putea avansa la mâncatul intuitiv. În felul ăsta atenția la mâncare devine ceva aproape inconștient și mai multă atenție poate fi direcționată spre alte aspecte ale vieții noaste. Dacă fitness-ul nu vrei să fie principala ta preocupare, atunci cred că ar trebui în final să ajungi în punctul în care nu mai numeri caloriile zilnic ci poți să-ți menții un corp fain în mod intuitiv.

Soluția completă pentru Definire

Dacă vrei un program complet pentru definire musculară vezi Programul de Definire X0. Îți arată exact cum să mănânci și să te antrenezi ca să dai burta jos dar și să-ți crești sau menții masa musculară în același timp. Mai mulți băieți au avut succes foarte repede cu el, vezi pozele și mărturiile lor în josul paginii aici.

5 Comments

  1. G.D. on April 15, 2015 at 7:10 am

    Salut Radu,

    Super tare articolul si l-ai publicat exact in momentul oportun pt. mine …. 🙂 . Merci !

    Am cateva intrebari pt. tine:
    1. ce inaltime ai? sa-mi pot da seama ce inseamna cele 77 KG ale tale si procentul de grasime
    raportat la inaltime.
    2. de cand practici IF-ul? eu de 8 luni dar fara sala si fara partea de nutritie…
    3. eu am optat pentru un complex de Omega 3-6-9 zilnic, compus din 1000mg ulei de peste,
    600 mg ulei de in si 400mg ulei de masline , … vreau sa te intreb daca are rost sa tin cont de
    asta la calculul de grasimi sau cantitatile sunt neglijabile?

    Multumesc,
    G.

    • Radu Antoniu on April 15, 2015 at 9:31 am

      1. Am 184cm.
      2. Din vara anului 2013.
      3. O alimentație normală ne oferă o grămadă de Omega 6 și destul de mult Omega 9, singurul deficitar Omega 3. Dacă nu mănânci pește gras de 1-2 ori pe săptămână atunci probabil ești deficient în EPA și DHA. Dacă decizi să te suplimentezi cu ulei de pește ar trebui să iei 2 grame de EPA și 1.5g de DHA pe zi. Uleiurile de pește ieftine nu-ți oferă valorile astea decât dacă iei 8-9 capsule de aceea ar trebui să verifici eticheta să vezi raportul dintre EPA și DHA și cantitățile pe care le conține pe capsulă.

      • G.D. on April 15, 2015 at 10:07 am

        am ales varianta de la Eurovita ( nu stiu daca este ieftina sau nu ), are DHA 120mg si EPA 180mg / 2capsule – doza zilnica.

        p.s. nu prea mananc peste , ar trebuii sa pastrez doar omega 3 ca supliment, sau sa caut separat DHA si EPA?

        merci!

        • Radu Antoniu on April 16, 2015 at 9:23 am

          Omega 3 e format din EPA și DHA. Hmm suplimentul tău are cam puțin pe doză. Ar trebui să iei vreo 10 capsule ca să-ți iei doza optimă.

          Bineînțeles, poți să nu iei doza optimă și să iei mai puțin pentru că și așa vei avea o parte din beneficii.

  2. MARIA AGATII on January 30, 2017 at 8:34 am

    Eu daca mananc atita mor,jur.

Leave a Comment